Aproape trei din cinci adolescente din SUA au spus in 2021 ca se simt triste sau fara speranta, cel mai ridicat procent inregistrat intr-un deceniu, iar rata a fost aproape dubla fata de cea inregistrata in randul adolescentilor de sex masculin. Ratele raportate de...
Administratia Scolii Francis Parker din Chicago si multi dintre parintii elevilor de liceu apara in mod ferm programa de educatie sexuala cuprinzatoare sau comprehensiva a scolii, inclusiv prezentarea de jucarii sexuale in fata unui grup restrans de elevi de liceu....
Educatia sexuala cuprinzatoare poate contribui la reducerea ratei infectiilor cu transmitere sexuala si la promovarea relatiilor sanatoase. Pentru unii parinti, termenul „educatie sexuala” evoca amintirea videoclipurilor invechite si a lectiilor jenante despre...
In era digitala, copiii au nevoie de o sursa de incredere la care sa poata apela cu intrebari despre dragoste si sex – iar cercetarile arata ca parintii pot raspunde bine la aceasta provocare. “Nu am avut niciodata ocazia sa fac ceva care este aproape un ritual de...
Exista o serie intreaga de subiecte care trezesc interesul adolescentilor, inca de cand ajung la varsta pubertatii, iar dintre toate acestea sexul este cel mai important, dar in acelasi timp si cel mai ignorat de catre adultii din jur. Fiecare parinte trebuie sa fie...
Nimeni nu o spune deschis, dar probabil ca sunt foarte multe persoane care se infioara cand se gandesc in urma, la primele experiente sexuale din anii de adolescenta. Sunt multe motive pentru care este atat de jenant sa-ti aduci aminte, insa una dintre cele mai...
Chiar daca traim in 2020, in continuare e greu sa lupti cu unele dintre prejudecatile si “regulile” invechite care privesc sexul si intalnirile amoroase. “Daca faci sex la prima intalnire o sa pari o femeie usoara. Asteapta macar pana la a treia intalnire. Fa-l sa se...
Sexul poate stimula anumite aspecte ce tin de starea de bine a indivizilor si de sanatatea lor fizica, sugereaza unele cercetari. Cu toate acestea, o serie de studii cu privire la acest subiect sunt acum invechite, si in plus nu toate beneficiile potentiale sunt...
“Resimt de mult timp o durere vaginala cronica. La varsta de 24 de ani, eu si iubitul meu am incercat sa facem sex pentru prima data; desi eram pregatita sa traiesc o oarecare senzatie de disconfort, durerea pe care am simtit-o a fost insuportabila! In urmatorul an,...
In multe dintre tarile europene, educatia sexuala este disciplina de studiu obligatorie in scoli, insa, din pacate, Romania nu se numara printre aceste tari. Nici in Marea Britanie educatia sexuala si a relatiilor nu este disciplina obligatorie, cu exceptia scolilor...
Contraceptia reprezinta totalitatea optiunilor de impiedicare a conceperii unui copil. Aceste optiuni difera de la femeie la femeie, in functie de stilul sau de viata, de statutul sau medical, de varsta, si de multi alti factori, si trebuie discutate intotdeauna cu un...
Relatiile de succes implica si capacitatea de a te implica (si de a depasi) conflicte ocazionale. Pentru persoanele cu tulburari de personalitate, aceste conflicte pot fi o sursa incredibila de anxietate.
Atunci cand tu si partenerul tau nu sunteti de acord, cum incerci sa rezolvi situatia? Iti spui ca problema nu este una reala si incerci sa uiti totul? Dar ce se intampla data viitoare cand va contraziceti cu privire la aceeasi problema? Poti sa mai fugi de ea?
Cele mai recente cercetari arata ca oamenii cu tulburari de personalitate considera conflictul o provocare aproape imposibil de depasit. Ei se tem ca partenerul ii va parasi daca nu se retrag atunci cand se traseaza fronturile de lupta… Pe de alta parte, e posibil ca ei sa transforme aceaste frica intr-o serie de comportamente solicitante prin care incearca sa isi forteze partenerii sa le indeplineasca dorintele.
Un studiu realizat in anul 2019 de Joseph Beeney si colegii sai, la Facultatea de Medicina a Universitatii din Pittsburgh considera ca stilul de atasament este factorul cheie care determina ce se intampla in relatii pentru indivizii cu tulburari de personalitate.
Echipa de cercetare a testat un model complex implicand asa numitul model actor-partener de interdependenta (APIM), care le-a permis cercetatorilor sa analizeze modul in care relatiile intre variabilele cheie ale unui partener sunt asociate cu aceleasi variabile ale celuilalt partener.
Modelul APIM vede interactiunile diadice (intre doua persoane) ca evoluand in timp, pe masura ce influentele comportamentele ale unui partener sunt resimtite de celalalt partener si invers.
Exista foarte multe dovezi care arata importanta stilului de atasament pentru fericirea intr-o relatie. Stilul de atasament se refera la conceptiile pe care le ai despre tine, in functie de modul in care ai fost crescut de catre persoanele care te-au ingrijit in primii ani de viata.
Indivizii atasati sigur simt ca se pot baza pe partenerii lor, pentru ca au primit o baza solida acasa, in copilaria mica. In schimb, indivizii care sunt atasati nesigur sunt tot timpul in garda, temandu-se ca oamenii importanti din viata lor ii vor parasi. Probabil ca in copilarie parintii lor au fost prea ocupati ca sa le acorde destula atentie, sau i-au neglijat perioade importante de timp. La varsta adulta, acestor indivizi li se pare dificil sa accepte iubirea unui partener despre care simt ca i-ar putea parasi in orice moment, asa ca evita relatiile apropiate sau se agata in mod anxios de un partener, de teama sa nu fie parasiti.
Pornind de la acest background este usor de inteles modul in care stilul de atasament determina tulburari de personalitate la varsta adulta. Vorbim despre o fundatie instabila a personalitatii care creaza probleme mai departe in relatii. Stilurile de conflict vor avea si ele ca punct de plecare aceste tulburari.
Beeney si colegii sai au propus ca severitatea tulburarilor de personalitate ale unui individ sa fie asociata cu anxietatea si evitarea atasamentului de catre el sau partener. Atasamentul anxios va fi asociat mai departe cu tendinta de a avea diverse solicitari la adresa partenerului, care la randul sau se va retrage. Ca rezultat, ambii parteneri vor resimti o satisfactie redusa fata de relatie.
Cu alte cuvinte, spun autorii, “Asocierile dintre o teama severa de atasament la o persoana si evitarea la fel de severa a atasamentului la cealalta persoana duc la disfunctii in relatie, pentru ca fiecare partener are un traseu catre “siguranta resimtita” care poate activa grijile si temerile fata de partener.
Modelul APIM despre care am vorbit initial a analizat daca indivizii isi aleg parteneri similari cu ei in ceea ce priveste tulburarile de personalitate, stilul de atasament si nivelul de functionare interpersonal general.
Urmatorul pas a fost acela de a vedea cum functioneaza toate acestea atunci cand cuplul este in mod real implicat intr-un conflict.
In alegerea partenerilor, cercetatorii de la Universitatea din Pittsburgh au ajuns la un esantion final de 260 de indivizi din 130 de cupluri, care fie au intrunit criteriile de screening pentru tulburari de personalitate de tip borderline, fie un alt gen de tulburare de personalitate, fie pentru probleme de sanatate mentala, alta decat o tulburare de personalitale. Majoritatea participantilor coabitasera sau se aflau in relatie de aproximativ 4 ani si jumatate.
Screeningul a constat intr-un proces atent de intervievare, in care diagnosticieni foarte bine pregatiti au evaluat fiecare individ in parte, folosind o scala de rating clinic pentru personalitate si alte tulburari psihologice.
In afara de diagnostic, clinicienii au evaluat si severitatea tulburarii de personalitate a fiecarui participant. Panelurile de clinicieni au evaluat, de asemenea, si stilul de atasament ca adult al fiecarui participant la studiu, precum si nivelul de functionare interpersonala. Participantii, la randul lor, si-au evaluat singuri satisfactia in relatie.
Principalul test APIM a implicat evaluari facute de clinicieni partenerilor in timp ce abordau o zona de conflict din relatia lor, pe subiecte precum bani, sex, sarcinile din gospodarie, si ingrijirea copiilor.
Indicatorul solicitarilor a inclus comportamente de invinuire si presiunea in sensul schimbarii.
Evaluarea “retragerilor” a analizat evitarea, lipsa discutiilor si retragerea efectiva.
Asa cum se asteptau si autorii, cuplurile au aratat o similaritate moderata intre parteneri, “ceea ce inseamna ca oamenii pot face pereche cu parteneri cu un grad similar de probleme interpersonale si/sau sa contureze si sa consolideze dificultati similare in timp”. Aceste similaritati au aparut in rezolvarea de catre parteneri a conflictului in “moduri dinamice si constante”.
Asa cum presupuneau si clinicienii, persoanele cu tulburari de personalitate mai severe au manifestat niveluri mai ridicate de teama de atasament si de evitare a atasamentului; partenerii lor au manifestat si ei niveluri mai ridicate de teama de atasament.
Teama de atasament, insa, nu a fost asociata cu un comportament mai solicitant in timpul conflictului, asa cum fusese anticipat.
Persoanele cu o teama mai pronuntata de atasament au avut insa o tendinta mai pronuntata spre retragere din conflict, comparativ cu partenerii lor.
Astfel, concluzioneaza autorii, “si alte comportamente in afara de cel solicitant pot incuraja retragerea, sau istoricul relatiei ii poate “antrena” pe parteneri sa adopte aceasta strategie, indiferent daca exista sau nu o solicitare”.
Ce legatura au aceste aspecte legate de interactiunile dintre parteneri (in functie de teama de atasament) cu satisfactia in relatie?
Probabil iti imaginezi ca patternurile de comportament solicitant urmate de retragere au un impact negativ cu privire la modul in care oamenii se simt in relatiile lor. Inca o data, autorii au putut depista impactul pe care il are teama de atasament asupra satisfactiei fata de relatie, prin intermediul retragerii de langa partener.
Asa cum noteaza autorii “persoanele cu o teama pronuntata de atasament au abordari negative ale conflictului si sunt mai putin predispuse sa mentina comunicarea deschisa si colaborarea”, adoptand in schimb un comportament de protest fata de partener, apeland la bosumflare si la “tratamentul tacerii”, intr-un efort de a declansa comportamente de apropiere. Niciunul dintre aceste comportamente nu pare sa fie sanatos pentru relatii, asa cum remarca si autorii studiului.
Persoanele care sufera de tulburari de personalitate sunt predispuse la relatii cu parteneri care au acelasi nivel de severitate al tulburarii, potrivit studiului. Ca urmare, ei pierd sansa de a se bucura de beneficiile unei relatii cu un partener capabil sa ofere sustinerea care ii poate ajuta sa isi depaseasca problemele de atasament.
Potrivit autorilor studiului, consilierea i-ar putea ajuta pe partenerii din aceste cupluri sa inlocuiasca retragerea cu metode mai sanatoase de comunicare. In acelasi timp, ei pot fi ajutati sa recunoasca problemele pe care le au vis-a-vis de conexiune si ce anume isi doresc unul de la celalalt.
In concluzie, acest studiu referitor la stilurile de atasament si la relatiile intre persoane cu tulburari de personalitate subliniaza spirala descendenta care ii poate face pe cei atasati nesigur sa castige mai putin (nu mai mult) sprijin din partea partenerilor lor.
Implinirea in relatia de cuplu necesita gasirea de moduri in care sa construiesti garantii in comunicare, mai ales atunci cand ajungi sa abordezi subiectele dificile care devin inevitabil o parte a vietii de cuplu.
