Educatia sexuala eronata in scoli poate avea uneori efecte adverse

Desi orele de educatie sexuala in scoli sunt prezentate ca o modalitate de a reduce sarcinile la adolescenti si bolile cu transmitere sexuala (BTS), functionarii din scoli si cei care lucreaza indeaproape cu tinerii le-au transmis parlamentarilor ca aceste ore au adesea efectul opus si au sugerat ca ele pot duce, in mod indirect, chiar la nerecunoasterea de catre copii a rezultatelor emotionale ale abuzului.

Audrey Werner, multi ani asistenta medicala in Texas, a lucrat timp de 14 ani pentru un departament de sanatate judetean si 9 ani intr-o clinica pentru pacienti cu HIV si boli cu transmitere sexuala. De-a lungul carierei sale, Werner a lucrat timp de 5 ani si ca asistenta intr-o scoala, sarcinile ei aici incluzand si predarea educatiei sexuale. Ea le-a spus parlamentarilor statului Oklahoma ca intentia orelor de educatie sexuala in scoala contrasteaza adesea cu rezultatele obtinute in viata reala.

Baza programei de educatie sexuala este invechita si eronata

„In cei cinci ani in care am predat educatia sexuala in scoli, am crezut ceea ce mi s-a spus la cursurile de pregatire – anume ca voi reduce rata sarcinilor la varsta adolescentei si rata bolilor cu transmitere sexuala. Insa cand m-am mutat la clinica pentru BTS si HIV, am constatat ca de fapt, tocmai contrariul este adevarat. Din ce in ce mai multi copii deveneau activi sexual, iar numarul de violuri impotriva femeilor si copiilor exploda” a spus Werner, in cadrul unei reuniuni recente a Comisiei pentru Educatie, pe tema unui studiu despre educatia sexuala in scoli si problemele privitoare la materialele explicite sexual care se regasesc in bibliotecile scolare.

Werner a adaugat ca multe programe de educatie sexuala din scoli inca mai au la baza lucrarile lui Alfred Kinsey, profesor si cercetator la Universitatea Indiana, ale carui carti “Comportamentul sexual la masculul uman” (1948) si “Comportamentul sexual la femela umana” (1953) au determinat o schimbare dramatica in modul de gestionare la nivel national a educatiei sexuale.
Werner atrage insa atentia ca Alfred Kinsey sustinea in lucrarile sale ca inca de la nastere copiii sunt sexuali si ca incestul si raportul sexual intre un adult si un copil nu sunt daunatoare unui copil, ci ar putea fi chiar benefice. Kinsey a facut aceste afirmatii pornind partial de la interviuri cu pedofili si a sustinut ca daca plangeau, lesinau sau se luptau cu adultul copiii aveau orgasm.

Lucrarile lui Kinsey au fost criticate dur in ultimele decenii si acuzate ca faciliteaza abuzul asupra copiilor, inclusiv asupra bebelusilor. Insa chiar si asa, Werner atrage atentia ca – in ciuda lipsei de validitate stiintifica – cercetarile lui Kinsey continua sa influenteze modul in care educatia sexuala este gestionata in scoli.
„Informatiile eronate au dus la rezultate devastatoare pentru copii”, a spus Werner. „In ultimii 50-60 de ani, am tratat copiii ca fiind sexuali inca de la nastere, ceea ce a contribuit la criza de sanatate publica cu care ne confruntam astazi”, a mai adaugat ea.
Intrebata de reprezentantul de stat republican din Newscastle, Sherrie Conley (fost profesor si administrator) daca programa de educatie sexuala conceputa astazi pentru a fi folosita in scoli inca are la baza cercetarile lui Kinsey, Werner a raspuns afirmativ.

Traumele din familie – un posibil motiv al disforiei de gen si conditiilor similare?

La randul sau David Pickup, un terapeut de cuplu si familie din Texas, le-a spus parlamentarilor ca oamenii nu aleg sa simta ca sunt transgender sau ca sunt atrasi de persoane de acelasi sex, si ca aceste sentimente nu sunt un semn de nebunie.

Pickup a mai spus, insa, ca aceste sentimente au adesea legatura cu o trauma din familie, si ca ele au potentialul de a se schimba si, in timp, chiar se schimba prin terapie, care ii ajuta pe oameni sa abordeze trauma subiacenta. Pickup a mai remarcat ca cercetarile nu au identificat nicio cauza genetica pentru astfel de sentimente.
„Exista suficiente dovezi – atat anecdotice, cat si rezultate in urma cercetarilor – pentru a crede ca exista cauze emotionale si de dezvoltare, adanc inradacinate in copilaria timpurie, ce afecteaza aceste stari, si nu ca este o problema innascuta”, a spus Pickup. „Iar, pe scurt, cand aceste probleme sunt rezolvate, sentimentele se schimba in general, uneori drastic si complet, iar alteori partial si in timp”.
Insa unele programe de educatie sexuala din scoli arata ca disforia de gen si conditiile similare sunt permanente.

Educatia sexuala in Tulsa prezinta omul ca fiinta pansexuala

Materialele folosite pentru educatia sexuala in scolile publice din Tulsa in ultimii ani ii informeaza pe elevi ca e posibil sa fie persoane „pansexuale”, care sunt atrase sexual de aproape oricine, precum si transgender, non-binari sau persoane agender.
Materialele de curs din Tulsa ii invatau pe elevi ca daca sunt pansexuali, ei pot fi „atrasi sexual de barbati, femei, de persoane agender, de transsexuali sau persoane non-conforme de gen”.

Pickup a mai atras atentia ca orele de educatie sexuala la care copiii afla ca astfel de sentimente sunt permanente si nu sunt deloc anormale pot fi daunatoare, pentru ca astfel de afirmatii reduc probabilitatea ca un individ sa faca terapie pentru a aborda problemele de baza.
„Lumea, in mod deosebit prin activistii LGBT de astazi, spune ca schimbarea este imposibila, pentru ca asta le sustine viziunea asupra lumii”, spune Pickup. „Iar aceasta viziune asupra lumii le este oferita copiilor vostri exact in acest moment”.
El a spus ca exista o corelatie puternica intre abuzul sexual in copilarie si conditia de transgender sau atractia fata de acelasi sex.
„Uneori, familiile sunt atat de haotice incat copilul – de exemplu, un baiat – ar putea gravita automat catre identitatea feminina la 2, 3, 4 sau 5 ani, pentru ca i se pare ca a fi barbat este prea periculos”, a mai spus Pickup.

Acuzat de parlamentarii democrati ca face terapie “de conversie”, un termen umbrela folosit adesea pentru a descrie un pretins abuz traumatic al persoanelor LGBT sub masca terapiei, Pickup a raspuns ca nu e cazul, sustinand ca aceasta eticheta este “un termen inventat”, folosit in scopuri politice, si a spus ca munca sa cu persoane LGBT se aliniaza cu tratamentul oferit si altor persoane care vin la terapie cu probleme de depresie sau anxietate.
“Acesta nu este un program comportamental. Este pur si simplu terapie, simpla si buna. Este acelasi gen de terapie pe care oamenii o folosesc pentru orice problema ce implica o trauma” a explicat el.

Cercetarile independente confirma ingrijorarile

Parerile vorbitorilor se aliniaza cu constatarile cercetarilor independente. Un raport din 2019 al Institutului pentru Cercetare si Evaluare a constatat ca programele de educatie sexuala ale multor scoli sunt ineficiente sau chiar mai rau de atat.
Cercetatorii Institutului au analizat 120 de studii anterioare legate de educatia sexuala in scoli, printre care 60 de studii din SUA si 43 de studii non-US.

Conform analizei, numai sase studii riguroase au gasit dovezi ale eficacitatii (definite ca imbunatatirea unui rezultat legat de protectie – de pilda abstinenta, utilizarea prezervativelor, sarcina sau bolile cu transmitere sexuala, fara alte efecte negative, masurate la 12 luni de la finalizarea programului).
Analiza a constatat ca programele de educatie sexuala cuprinzatoare in scoli care au incercat sa-si demonstreze eficacitatea „au esuat in 87% din cazuri”.

In Statele Unite, 12% dintre studii au constatat chiar existenta unor efecte negative in urma orelor de educatie sexuala: scaderea ratei de utilizare a prezervativelor, cresterea activitatii sexuale, numarul de parteneri, sexul oral, sexul fortat, bolile cu transmitere sexuala sau sarcina.
In anii sai ca pedagog, Conley a remarcat ca unele programe bine intentionate au avut efecte adverse neintentionate, subliniind ca unul dintre acestea este programul de Educatie pentru Rezistenta la Abuzul de Droguri (DARE).
„Cat timp am fost pedagog, unul dintre lucrurile pe care le-am facut in fiecare an a fost sa-mi duc elevii de clasa a cincea la orele de educatie DARE”, a spus Conley. „Insa cursurile din programul DARE au fost anulate pentru ca unul dintre argumentele initiale pe care s-a bazat programul a fost sa incercam sa reducem consumul (de droguri) si sa incercam sa educam copiii cu privire la pericolele pe care le prezinta drogurile. Insa, conform cercetarilor si raportarilor, programul nu a facut de fapt decat sa inrautateasca si mai mult experimentarea si consumul de droguri”.

Daca programele scolare de educatie sexuala ii determina pe tineri sa creada ca sentimentele care izvorasc din abuz sunt obisnuite, esecul de a-i ajuta pe acesti tineri sa-si identifice si sa incerce sa-si rezolve problemele emotionale poate avea efecte pe termen lung, a remarcat reprezentantul de stat Danny Williams, subliniind munca sa de voluntariat alaturi de un grup “Celebrate Recovery” (Celebrarea Recuperarii), dedicat persoanelor care se confrunta cu probleme legate de dependenta.
„Jumatate dintre aceste persoane au avut o experienta sexuala foarte traumatizanta, negativa, in general la varsta prescolara, care le-a produs un rau urias si dificultati enorme de-a lungul vietii. Si nu au stiut cum sa-i faca fata”, a spus Williams.

Sursa: https://www.ocpathink.org/post/officials-warn-school-sex-ed-classes-can-backfire