Educatia sexuala comprehensiva protejeaza copiii

Sexualitatea este o parte integranta a vietii umane si tocmai de aceea copiii si tinerii au dreptul sa primeasca informatii de incredere si bazate pe dovezi, dar mai ales comprehensive, in acest sens. Si totusi, educatia sexuala in scoli ramane o problema sensibila. De cand a fost introdusa pentru prima data in programa din scolile europene, in anii 1970, parintii, liderii religiosi si politicienii au avut tot soiul de confruntari – adesea in dezbateri extrem de polarizate, cu privire la cat de mult si ce ar trebui predat copiilor si mai ales de la ce varsta.

Multe state membre ale Consiliului Europei au facut progrese considerabile in ultimele decenii in sensul furnizarii acestui tip de educatie si imbunatatirii continutului sau, astfel incat acesta sa mearga mai departe de elementele de biologie si de reproducere si sa ii pregateasca pe copii prin intermediul unor cunostinte despre corpurile lor si despre drepturile pe care le au si sa-i informeze cu privire la egalitatea de gen, la orientarea sexuala si la relatiile sanatoase (o abordare numita adesea educatie sexuala comprehensiva).

O noua opozitie fata de educatia sexuala

In ciuda dovezilor coplesitoare care arata ca educatia sexuala comprehensiva este in folosul copiilor si societatii ca intreg, ne confruntam in prezent cu o noua opozitie fata de introducerea orelor obligatorii de educatie sexuala in scoli. O astfel de rezistenta este adesea imaginea unei opozitii mai ample fata de respectarea deplina a drepturilor omului pentru grupuri specifice – in mod deosebit femei, lesbiene, gay, persoane bisexuale, transgender si intersex (LGBTI) si, intr-o oarecare masura, copiii in sine – pe motiv ca ar ameninta valorile traditionale si religioase.

In 2019, un proiect de lege intitulat “Stop Pedofiliei” a fost inaintat Parlamentului polonez de catre un grup de cetateni. Proiectul se referea la introducerea de penalizari dure – inclusiv inchisoarea – pentru orice persoana din contextul educational sau din scoli care “propaga sau aproba implicarea unui minor intr-un contact sexual sau in orice alt act sexual”, un proiect de lege ce poate fi folosit pentru a incrimina introducerea si desfasurarea orelor de educatie sexuala in scoli. Presedintele Poloniei, aflat acum la al doilea mandat, a facut o promisiune electorala din a interzice scolilor sa predea subiecte LGBT la orele de educatie sexuala.

Anul trecut, in Birmingham, comunitatile religioase si parintii au organizat proteste in fata scolilor in care elevii primeau informatii despre relatii intre persoane de acelasi sex si subiecte transgender.
Adoptarea recenta, in iunie 2020, de catre Parlamentul Romaniei a unui proiect de lege care abroga dispozitiile privind includerea orelor de educatie sexuala comprehensiva in programa scolara este un alt exemplu al acestei noi opozitii fata de dreptul copiilor de a beneficia de educatie sexuala. Acest demers a venit dupa adoptarea la inceputul anului 2020 a legislatiei care introducea orele obligatorii de educatie sexuala in scoli, o evolutie etichetata atunci de catre organizatiile religioase ca fiind “un atac la adresa inocentei copiilor”.
In Italia – asa cum noteaza Grupul de Experti impotriva Violentei la Adresa Femeilor si Impotriva Violentei Domestice (GREVIO), care monitorizeaza implementarea Conventiei Consiliului Europei privind Prevenirea si Combaterea Violentei Impotriva Femeilor si Violentei Domestice (Conventia de la Instanbul) – initiativa guvernamentala din 2015 de a pregati “Ghiduri Nationale pentru Educatia in Sensul Afectiunii, Sexualitatii si Sanatatii Reproducerii in Scoli” a fost stopata, ca urmare a opozitiei din ce in ce mai puternice fata de educatia pe teme de sexualitate si stigmatizarea celor care participa la acest demers, canalizata adesea prin campanii de dezinformare cu privire la continutul programei acestor ore de educatie sexuala.

In regiunea autonoma spaniola Murcia, parintii au acum posibilitatea de a solicita neparticiparea copiilor lor la anumite ore oferite de educatorii din exteriorul scolii, daca parintii considera ca subiectele sau persoanele care tin orele nu sunt in concordanta cu punctele lor de vedere pe anumite teme. Aceasta ar putea avea un efect negativ asupra accesului copiilor la sexualitate si la educatia cu privire la relatii, pentru ca acest subiect, ca si alt continut cu privire la educatia pe teme de drepturile omului, este adesea oferita de persoane din afara contextului programei obisnuite.

Demontarea miturilor cu privire la educatia sexuala comprehensiva

Peste tot in Europa s-au inmultit campaniile de raspandire a unor informatii distorsionate sau inselatoare cu privire la programa actuala de educatie sexuala. Aceste campanii au prezentat educatia sexuala ca fiind responsabila pentru „sexualizarea copiilor la o varsta mica” sau pentru „propaganda in favoarea homosexualitatii”. S-a spus, de asemenea, ca educatia sexuala raspandeste “ideologia de gen” si ca priveaza parintii de dreptul de a-si educa si creste copiii in concordanta cu valorile si credintele lor.
Dezinformarea cu privire la continutul real al programei este raspandita in mod deliberat pentru a-i speria pe parinti.

E timpul, asadar, sa lamurim lucrurile. UNESCO a enuntat clar obiectivele educatiei sexuale ca fiind “predarea si invatarea cu privire la aspectele cognitive, emotionale, fizice si sociale ale sexualitatii. Educatia sexuala isi propune sa ii echipeze pe copii si pe tineri cu o serie de cunostinte, abilitati, atitudini si valori care ii vor determina sa isi inteleaga starea de sanatate, starea de bine si demnitatea, sa dezvolte relatii sociale si sexuale in conditii de respect reciproc, sa se gandeasca la modul in care alegerile pe care le fac le afecteaza sanatatea si pe cea a celor din jur si sa inteleaga si sa asigure protectia drepturilor proprii pe tot parcursul vietii”.
Contrar celor sustinute de opozanti, cercetarile desfasurate la nivel national si international au demonstrat beneficiile educatiei sexuale comprehensive, printre care: inceperea vietii sexuale cu intarziere, reducerea asumarii riscurilor, cresterea utilizarii contraceptivelor si atitudinile imbunatatite cu privire la sanatatea sexuala si a reproducerii.

Educatia sexuala in scoli este astazi cu atat mai necesara cu cat, in cele mai multe cazuri, copiii pot si chiar obtin informatii in alte moduri, mai ales de pe internet si din social media. Desi ambele pot fi surse utile si potrivite de informare, ele pot oferi si o imagine distorsionata asupra sexualitatii si nu fac referire la aspectele emotionale ale sexualitatii si la cele privitoare la drepturile indivizilor.
In plus, prin diverse site-uri si pe social media copiii pot accesa si informatii incorecte stiintific, de pilda in ceea ce priveste contraceptia.
Trebuie sa subliniem ca educatia sexuala in scoli vine in completarea informatiilor oferite de parinti in cadrul familiei si nu ca inlocuitor al acestor informatii. Cu toate acestea, nu poate fi lasata complet in grija familiilor. In ce alt domeniu al stiintei am lasa educatia copiilor doar in mainile internetului si familiei?!

Educatia sexuala comprehensiva este un instrument puternic pentru combaterea violentei, abuzului si discriminarii si pentru promovarea respectului pentru diversitate

Beneficiile educatiei sexuale, atunci cand vorbim despre o educatie comprehensiva, depasesc cu mult simpla informare cu privire la reproducere si la riscurile pe care sexualitatea le are pentru sanatate.
Educatia sexuala este esentiala pentru prevenirea si combaterea abuzului sexual impotriva copiilor, a violentei sexuale si a exploatarii sexuale. Conventia Consiliului Europei privind Protectia Copiilor impotriva Exploatarii Sexuale si Abuzului Sexual (Conventia Lanzarote) solicita statelor sa “se asigure ca elevii de scoala primara si gimnaziu au parte de informatii cu privire la riscurile exploatarii sexuale si ale abuzului sexual, ca si de informatii cu privire la modurile prin care se pot proteja, adaptate capacitatii lor de intelegere”. Comisia Lanzarote, care se ocupa de monitorizarea implementarii Conventiei, a subliniat de exemplu ca mediul scolar este extrem de potrivit pentru a informa cu privire la problema din ce in ce mai raspandita a abuzului sexual impotriva copiilor in cadrul familiei sau in cercul lor de incredere.

Importanta educatiei sexuale pentru a preveni situatiile in care copiii ajung sa cada prada delincventilor sexuali din mediul online a fost evidentiata in perioada de izolare cauzata de pandemia COVID-19. Asa cum a subliniat si Comisia Lanzarote, in aceasta perioada copiii au devenit din ce in ce mai vulnerabili la manipularea psihologica din mediul online, la santajul sexual, la bullying-ul cibernetic sau la alte tipuri de exploatare facilitate de tehnologiile informatice si de comunicatii. Comisia a cerut statelor sa ia atitudine atat prin informarea cu privire la riscuri si la drepturile copiilor in mediul online, cat si prin servicii de consiliere si suport. In acest context, trebuie sa remarcam cu interes ca in unele tari, asa cum este Estonia, educatia sexuala a continuat sa fie oferita ca parte a orelor de scoala online.

Educatia sexuala este cruciala si pentru a preveni violenta bazata pe gen si discriminarea impotriva femilor. De aceea ar trebui sa contribuie la transmiterea – inca din cele mai timpurii stadii ale educatiei – a unor mesaje clare si puternice in favoarea egalitatii dintre femei si barbati, promovand roluri de gen lipsite de stereotipuri, educand cu privire la respectul reciproc, la consimtamant in cadrul relatiilor sexuale, la rezolvarea non-violenta a conflictelor in relatiile interpersonale si la respectul pentru integritatea personala, asa cum cere Conventia de la Istanbul.
De asemenea, este un moment ideal pentru a creste nivelul de constientizare cu privire la sanatatea sexuala si a reproducerii si asupra drepturilor femeilor, inclusiv privind accesul la contraceptia moderna si la avorturile sigure. Cercetarea desfasurata in regiunea Europei sub auspiciile Organizatiei Mondiale a Sanatatii indica faptul ca rata natalitatii la adolescente este in general mult mai mare in tari precum Bulgaria sau Georgia, unde nu exista programe de educatie sexuala obligatorie in vigoare. Sarcina la varste mici nu este doar foarte daunatoare pentru sanatatea adolescentelor, dar are ca rezultat si limitari serioase in ceea ce priveste oportunitatile educationale pentru aceste fete.

Programa existenta privind educatia sexuala are adesea tendinta de a exclude complet persoanele LGBTI si problemele acestora, sau chiar de a le stigmatiza. Si totusi, tinerii LGBTI se confrunta frecvent la scoala cu bullying-ul si au un risc mai mare de a-si face rau singuri, sau chiar de a se sinucide, din cauza faptului ca societatea respinge orientarea lor sexuala. La fel ca toti ceilalti copii, si ei ar trebui sa aiba parte de o educatie sexuala comprehensiva, care sa raspunda nevoilor pe care le au. De aceea, educatia sexuala trebuie sa includa si informatii relevante pentru ei, exacte stiintific si potrivite varstei lor. Aceasta inseamna sa ajuti copiii sa inteleaga orientarea sexuala si identitatea de gen si sa risipeasca miturile si stereotipurile comune cu privire la persoanele LGBTI.
Oferind informatii concrete si care nu stigmatizeaza, cu privire la orientarea sexuala si la identitatea de gen ca aspect al dezvoltarii umane, educatia sexuala comprehensiva poate contribui la salvarea unor vieti, la combaterea homofobiei si transfobiei la scoala si in afara acesteia, precum si la crearea unui mediu de invatare mai sigur si mai incluziv pentru toata lumea.

Copiii si tinerii au dreptul de a primi o educatie sexuala comprehensiva

Organismele internationale pentru drepturile omului au stabilit ca atat copiii cat si tineriii au dreptul de a primi o educatie sexuala comprehensiva, exacta, fundamentata stiintific si care sa tina seama de diferentele culturale, bazata pe standardele internationale existente. Acestea includ Conventia ONU pentru Drepturile Copilului, Conventia ONU privind Eliminarea Tuturor Formelor de Violenta Impotriva Femeilor, Pactul International pentru Drepturi Economice, Sociale si Culturale si, la nivel european, Carta Sociala Europeana si conventiile mentionate mai sus – Conventia Lanzarote si Conventia de la Istanbul.

Dreptul de a avea parte de o educatie sexuala comprehensiva deriva dintr-o gama de drepturi protejate, precum dreptul de a trai fara violenta si discriminare, dreptul la cele mai inalte standarde de sanatate mentala si fizica, dreptul de a primi si transmite informatie si dreptul la o educatie de calitate si incluziva, precum si dreptul la educatie pe tema drepturilor omului.
In cadrul unui raport din 2010 cu privire la educatia sexuala, Raportorul Special ONU pentru Dreptul la Educatie a subliniat ca “educatia sexuala ar trebui sa fie considerata un drept in sine si ar trebui asociat in mod clar cu alte drepturi, in concordanta cu principiul interdependentei si indivizibilitatii drepturilor umane”. Nevoia de educatie sexuala este de asemenea recunoscuta in Agenda 2030 pentru Dezvoltare Sustenabila a Natiunilor Unite si este necesara pentru a atinge unele obiective incluse in agenda.

Pasi esentiali pentru a imbunatati educatia sexuala comprehensiva

Educatia sexuala comprehensiva este o parte integranta a unei educatii de buna calitate. Astfel, ea ar trebui garantata prin lege si ar trebui sa fie obligatorie si sa ajunga in mainstreamul sistemului educational inca din primii ani de scoala. Este ingrijorator ca – potrivit unui studiu din 2018 – educatia sexuala este obligatorie in numai 11 din 22 de state membre ale Consiliului Europei analizate.
Oponentii educatiei sexuale sustin adesea dreptul parintilor de a alege sa-si retraga copiii de la orele de educatie sexuala obligatorie.

Cu toate acestea standardele internationale pentru drepurile omului cu privire la dreptul la libertatea de religie sau de credinte nu da dreptul parintilor sa-si retraga copiii de la orele de educatie sexuala, unde sunt oferite informatii relevante intr-o maniera obiectiva si impartiala, asa cum subliniaza si un Issue Paper cu privire la sanatatea si drepturile sexuale si cu privire la reproducere ale femeilor, publicata in 2017. Iar o veste buna in acest sens este ca in ianuarie 2020, guvernul Tarii Galilor a eliminat posibilitatea ca parintii sa isi impiedice copiii sa participe la ore ca parte a programei de sexualitate incluziva si relatii.

Programa si metodele de predare ar trebui adaptate la diferitele stadii de dezvoltare ale copiilor si sa tina cont de capacitatea lor evolutiva

Ghidul Tehnic International UNESCO din 2018 cu privire la Educatia Sexuala acopera o serie de grupe de varsta, de la copii cu varste de 5-8 ani pana la cei cu varste intre 15 si 18 ani si peste aceasta varsta.
Asa cum se arata in Ghidul Tehnic al UNESCO, este esential pentru copii sa invete despre sexualitate si despre comportamente sexuale sigure inainte de a deveni activi sexual, astfel incat sa fie pregatiti in mod adecvat pentru relatii sanatoase si consensuale. UNESCO recomanda, de asemenea, utilizarea abordarilor participative si centrate pe elev, care permit copiilor sa-si dezvolte gandirea critica.

Informatiile furnizate copiilor ca parte a educatiei sexuale ar trebui sa fie relevante si bazate pe standardele stiintifice si pe cele legate de drepturile omului

Educatia sexuala nu ar trebui sa includa judecati de valoare sau sa perpetueze prejudecati si stereotipuri. Comisia Europeana pentru Drepturi Sociale a subliniat ca „educatia in vederea sanatatii sexuale si a reproducerii trebuie oferita scolarilor fara vreun fel de discriminare” si ca nu ar trebui sa fie folosita „ca instrument de consolidare a stereotipurilor injositoare si de perpetuare a formelor de prejudecati care contribuie la excluderea sociala a grupurilor marginalizate dintotdeauna si a altora care se confrunta cu discriminarea si cu alte forme de dezavantaj social ce au ca efect negarea demnitatii lor umane”.
Programa pentru orele de educatie sexuala ar trebui, de asemenea, sa fie evaluata si revizuita in mod regulat, astfel incat sa fie clar ca informatiile sunt corecte si raspund nevoilor existente.

Este esential ca familiile sa aiba informatii corecte despre ceea ce implica educatia sexuala – si ce nu – si sa le fie explicate beneficiile pentru toti, nu numai pentru copii.

In mod evident, pentru ca educatia sexuala sa fie acceptata si implementata cu succes, ea ar trebui sa tina cont de contextul cultural si religios al comunitatilor si al parintilor. Astfel, scolile ar trebui sa fie sustinute sa se implice in comunitati si chiar sa fie in contact cu liderii religiosi, si sa tina cont de opiniile lor, atata timp cat acestea nu contravin obiectivelor in sine ale educatiei sexuale, interesului superior al copilului sau standardelor privitoare la drepturile omului.

Este important ca tinerii sa fie consultati si implicati, in primul rand pentru ca in acest fel continutul educatiei va fi relevant si adaptat nevoilor lor

Invatarea reciproca poate juca un rol important. Ministerul Educatiei din Ucraina, de pilda, a decis la finele anului 2019, sa introduca in scoli programe de formare prin invatarea reciproca cu privire la educatia sexuala si prevenirea HIV in scoli, care sa fie sustinute de o organizatie internationala de tineret.

Educatia sexuala comprehensiva trebuie sa fie oferita copiilor si tinerilor care nu merg la scoala

Aceasta necesitate este cu atat mai importanta in cazul copiilor si tinerilor cu dizabilitati, multi dintre acestia neavand din nefericire acces la educatia esentiala. Sexualitatea lor este ignorata in general, sau chiar perceputa ca daunatoare si de aceea acesti copii sunt privati adesea de orice acces la informatia adecvata cu privire la sexualitate si relatii, in ciuda vulnerabilitatii lor accentuate la abuz sexual si exploatare. Educatia sexuala online poate fi un instrument util pentru copiii nescolarizati, cu conditia sa aiba acces la spatii digitale sigure si incluzive.

Este crucial ca profesorii sa aiba parte de o formare specializata adecvata si de sprijin pentru a preda educatia sexuala comprehensiva, indiferent daca o parte din predare este efectuata si de actori externi

Integrarea formarii in materie de educatie sexuala in programele obisnuite de pregatire pentru profesori, asa cum s-a intamplat in Estonia si in Finlanda, este un mod eficient de a garanta ca toti profesorii sunt pregatiti in mod adecvat. Orele de educatie sexuala din scoli ar trebui sa fie, de asemenea, monitorizate indeaproape si regulat, dar si evaluate.
Pe fondul cresterii provocarilor si opozitiei fata de educatia sexuala, ceea ce este cel mai necesar este un leadership politic solid, care sa aminteasca societatii ca accesul la educatie sexuala comprehensiva este un drept al omului si ca este in beneficiul tuturor.
Educatia sexuala inseamna cunoasterea drepturilor proprii si respectarea drepturilor altor persoane, protejarea sanatatii si adoptarea unei atitudini pozitive vis-a-vis de sexualitate si de relatii. Educatia sexuala implica, de asemenea, obtinerea unor skill-uri valoroase de viata, asa cum este increderea in sine, gandirea critica si capacitatea de a lua decizii informate. Este evident ca nu exista nimic rau in toate acestea.

Sursa: https://www.coe.int/en/web/genderequality/-/comprehensive-sexuality-education-protects-children-and-helps-build-a-safer-inclusive-society