Aproape trei din cinci adolescente din SUA au spus in 2021 ca se simt triste sau fara speranta, cel mai ridicat procent inregistrat intr-un deceniu, iar rata a fost aproape dubla fata de cea inregistrata in randul adolescentilor de sex masculin. Ratele raportate de...
In sezonul trei al serialului “Sex Education”, de pe Netflix, exista o scena in care doi elevi sunt exclusi de la ora de Educatie Sexuala, pur si simplu pentru ca pun intrebari si cer ca orele lor sa insemne ceva mai mult decat strategii prin care sunt speriati si informatie cenzurata. Cei doi sunt pedepsiti de catre directorul scolii, ca parte a unei campanii vigilente de reprimare a exprimarii de sine, a sexualitatii si a identitatii in scoala si de a pune capat educatiei comprehensive (cuprinzatoare) privind relatiile si sexualitatea, in detrimentul binelui copiilor.
Desi tacticile sale de shaming la adresa elevilor sunt crude si extreme, ele reflecta o teama, o lipsa de incredere, sau pur si simplu o intelegere gresita a educatiei sexuale, de altfel foarte reala in multe scoli, comunitati si tari. Actiunea din “Sex Education” se petrece in Regatul Unit, dar ar putea la fel de bine sa aiba loc oriunde, de la Australia pana in Romania. Atitudinea va fi aceeasi.
Ba chiar ar fi mai probabil sa vedem o astfel de reprimare din partea directorilor la adresa Educatiei privind relatiile si sexualitatea oriunde in alta parte, dar nu in UK, unde exista acum si legislatia ce impune Educatia comprehensiva privind relatiile si sexualitatea pentru toti tinerii. Legea a fost introdusa in 2019, anul in care s-a lansat “Sex Education”.
Katrina Marson, presedinte al Aliantei Australiene ACT pentru Educatie privind relatiile si sexualitatea, a beneficiat in 2019 de o bursa Churchill pentru cercetarea implementarii Educatiei privind relatiile si sexualitatea in anumite parti din Europa si America de Nord si isi poveste impresiile.
“Am ajuns la Londra la putin timp dupa ce legea fusese introdusa si am participat la un forum de o zi ce a explorat modul in care va fi pus in practica noul ordin. Ceea ce m-a frapat a fost varietatea foarte mare de oameni obisnuiti si profesionisti care au participat la acest forum: profesori, oficiali guvernamentali, reprezentanti ai comunitatii, provideri de educatie sexuala, tineri si educatori religiosi. Pe parcursul zilei a devenit tot mai clar ca toti acesti factori implicati impartaseau angajamentul de a se asigura ca tinerii au acces la aceasta educatie esentiala. Toata lumea intelegea ca acest tip de educatie protejeaza bunastarea sexuala si este un factor de protectie impotriva violentei sexuale si abuzului; nu corupe inocenta si nici nu incurajeaza comportamentul sexual. Tocmai de aceea exista acest obiectiv comun ca educatia sa se faca in mod corect”.
Marson spune ca acest efort colectiv a fost extrem de util si in conceperea si adoptarea acestei legi: timp de cateva decenii Forumul Britanic pentru Educatie Sexuala a fost o sursa de incredere pentru informatii si promovare a Educatiei privind relatiile si sexualitatea, precum si o parte esentiala a efortului de a asigura acces la aceasta educatie pentru toti britanicii.
“Am vazut aceasta sustinere si promovare sistemica tot timpul, pe parcursul bursei mele, in fiecare tara pe care am vizitat-o si care s-a bucurat de implementarea cu succes a Educatiei privind relatiile si sexualitatea – la scoala, acasa si in alte medii. Comunitatile au facut eforturi comune pentru a arata ca acest gen de educatie ofera protectie si putere tinerilor. Pentru ca nu putem pune pe umerii scolilor, profesorilor, parintilor sau a celor care gandesc programa responsabilitatea de a oferi in mod corect Educatie privind relatiile si sexualitatea, in ciuda tuturor sanselor si fara sa conteze bugetele, resursele si capacitatea. Accesul tinerilor la Educatie privind relatiile si sexualitatea trebuie sa fie o garantie, nu o loterie”, mai spune ea.
“Cand m-am intors acasa din calatoriile mele de cercetare, stiam ca exista multe organizatii si persoane care au lucrat ani intregi, fara odihna, in ACT pentru a imbunatati Educatia privind relatiile si sexualitatea, sau care au reprezentat principalele parti interesate ce solicitau o schimbare. Am incercat sa valorific toata aceasta expertiza si energie canalizand-o pe un demers colectiv: astfel, la inceputul lui 2020 a luat nastere Alianta ACT pentru Educatie privind Relatiile si Sexualitatea”.
Desi oponentii educatiei sexuale si scepticii pot fi uneori cei mai vocali, exista foarte multi parinti, cadre didactice, experti si sustinatori care sunt decisi sa imbunatateasca accesul tuturor tinerilor la Educatia privind relatiile si sexualitatea. Alianta ACT isi propune sa aduca toate aceste perspective laolalta, sa isi foloseasca vocea colectiva pentru a pleda in favoarea accesului universal la Educatie comprehensiva privind relatiile si sexualitatea si, de asemenea, sa isi foloseasca expertiza pentru a face acest lucru posibil.
“Si nu trebuie sa uitam cea mai importanta voce dintre toate: tinerii. Anul acesta, ca niciodata, am auzit chemarea tinerilor care spun ca vor o educatie sexuala mai calitativa, ca au nevoie si merita informatii legate de corpul lor, de relatii, de sex, de sexualitate, consimtamant si comunicare, pentru a se bucura de cele mai bune sanse. In loc sa ii respingem, trebuie sa tinem seama de apelul lor!” conchide Katrina Marson.